Trebuie reabilitată părerea lui Cantemir după care dinastia munteană a Basarabilor și-a luat numele de la basarabenii de la est de Prut, și nu invers, cum s-a susţinut cu tărie și fără nici un temei de la Hasdeu încoace. Variate informaţii din o serie de surse medievale, mai întîi de toate, din unele cronici polone, dar și anumite hărţi europene din secolele XVI-XVIII, sugerează ideea că, din veacul al XII-lea și pînă la sfîrșitul celui de-al XIV-lea, teritoriul dintre Prut și Nistru s-a numit Basarabia, iar trăitorii în acest spaţiu se numeau basarabeni.
Deschide cartea.

Traducere din franceză de Adrian Cibotaru

„...geopolitica nu este marcată, în mod necesar, de cinism. Luarea în calcul a unor realități inerente relațiilor internaționale - întâietatea (până la un anumit prag, în funcție de regimurile și de liderii lor) intereselor economice sau strategice asupra considerațiilor umane; recursul recurent la utilizarea forței armate; instrumentalizarea tematicilor populare cu finalități expansioniste - vine oare dintr-o atitudine „machiavelică”? În afară de aceasta, a gândi războiul înseamnă oare și a-l visa? Cu certitudine, nu, și Raymond Aron a avut, la timpul său, marele merit de a fi reabilitat nu atât pofta de război a marelui strateg prusac Carl von Clausewitz, cât cadrul său conceptual. În fond, această neîncredere față de geopolitică ar fi putut proveni de la o confuzie, mai exact de la credința că geopolitologul ar subscrie - dintr-o slăbiciune, ușurință sau empatie pentru obiectul său de studiu - la reprezentările considerate drept belicoase sau, încă și mai grav, că ar scuza comportamente criminale. Trebuie oare să mai reamintim, în acest context, că a înțelege și, mai apoi, a explica, nu semnifică neapărat a adera și, mai apoi, a încuraja, și că onestitatea intelectuală constituie, pentru cercetătorul de bună-credință, o pavăză în principiu salvatoare?”
Deschide cartea.

Dosar de presă:
Diabolizată de şcoala sovietică, după ce practica „spaţiilor vitale” – mă gândesc la tratatul Molotov-Ribbentrop – mergea mână-n mână cu gramatica, geopolitica este astăzi calul de bătaie al tuturor, de la istoricii de meserie la candidaţii pentru alegerile locale.
Em. Galaicu-Păun, iunie 2011, Radio Europa Liberă

Ce (mai) este Basarabia din punct de vedere identitar?... De multe ori, o serie de discursuri vehiculate în spațiul de la Chișinău - de la invocarea emfatică a problemelor principale ale societății până la discursuri care aduc în prim plan integrarea europeană sau noi suntem europeni! - sunt conștiința falsă a unei tematici identitare, pe care, voit sau nu, cei care rostesc asemenea slogane doresc, într-o oarecare măsură să o oculteze. Să nu o abordeze abrupt. Să nu fie obligați să să răspundă la întrebări la care nu vor să răspundă, sau nu vor ca ceilalți să cunoască răspunsul lor la ele...
Deschide cartea.

Dosar de presă:
Este ușor să scoți R. Moldova din URSS, dar e mai greu să scoți URSS-ul din R. Moldova.
Interviu realizat de Alecu Reniță cu Dan Dungaciu, iulie 2011, Formula AS

Dan Dungaciu vorbeşte în cartea sa – alcătuită din materialele publicate în perioada 2008-2011 în ziarul Timpul – despre multe subiecte, dar firul roşu este problema identitară în Republica Moldova.
Igor Cașu, iunie 2011, www.voxreport.md

Aş recomanda să răsfoiţi măcar un pic filele cărţii „Basarabia e România?”. La sigur nu veţi regreta. Şi poate voi veţi găsi un răspuns sută la sută argumentat despre cine suntem noi şi de unde venim: Fiinţele ce respiră, locuiesc şi activează în spaţiul dintre Prut şi Nistru.
Svetlana Catană, iunie 2011, Blog pentru Basarabia

Evenimentul a fost organizat sub formă de lansare-dezbatere, dat fiind faptul că controversele încep chiar de la coperta cărţii care pe lângă titlul ce ia forma unei iterogaţii este fotografia de la meciul de fotbal Franţa-România, unde pe un banner imens, este exclamaţia „România este Basarabia!”, imagine care de fapt a prezentat ideea de bază a acestei cărţi.
Mariana Nicolaev, iunie 2011, portalul www.moldova.org 

Apărută după volumul „Cine suntem? Cronici de la Vest la Est” (2009), cartea „Basarabia e România?” continuă seria de analize prin care sociologul de la Bucureşti încearcă să examineze formula identitară a populaţiei majoritare din R. Moldova, poziţia minorităţii ruse, descrisă drept „minoritate imperială” şi relaţia cu România.
Ion Macovei, iunie 2011, Timpul
 
Dan Dungaciu precizează că, „dacă analiza discursurilor identitare şi a predispoziţiilor populaţiei din acest punct de vedere nu epuizează chestiunea politică şi geopolitică în R. Moldova, ponderea lor nu trebuie, totuşi, subestimată”, dar nu se grăbeşte să facă pronosticuri: „Ce se va întâmpla în partea noastră de lume, vom vedea. Viitorul R. Moldova a fost mereu impredictibil. La fel ca şi trecutul ei...”.
Sorina Ștefârță, iunie 2011, Timpul

Coperta cărţii prezintă un banner imens afişat la meciul de fotbal Franţa - România din 5 septembrie 2010, de pe faimosul Stade du France şi pe care scria „Basarabia e România!”.
Iunie 2011, Portalul Basarabenilor din România Basarabeni.ro, preluare din ziarul Timpul

„Basarabia e România?” se bazează pe cronica evenimentelor din R. Moldova pe care Dan Dungaciu a realizat-o, aproape doi ani de zile, în fiecare vineri, pentru publicaţia Timpul.
Iunie 2011, Romanian Global News, preluare din ziarul Timpul

Video. Jurnal TV.
Video www.arena.md